04/06/2026
Riscul seismic (sau riscul de cutremur) este o estimare a consecințelor economice și umane pe care le putem aștepta de la cutremurele viitoare.
Riscul nu înseamnă același lucru cu hazardul seismic.
Riscul rezultă din combinarea a patru factori:
Hazardul seismic – cât de puternică este mișcarea solului așteptată și unde e cel mai probabil să se producă.
Condițiile de teren – tipurile de sol influențează intensitatea efectivă a scuturării.
Vulnerabilitatea – cât de mult se avariază clădirile și conținutul lor la un anumit nivel de scuturare, plus pierderile economice rezultate (ca fracțiune din costul de înlocuire) și pierderile de vieți.
Expunerea – distribuția spațială a clădirilor rezidențiale, comerciale și industriale: număr, suprafață, ocupanți și cost de înlocuire.
Ca sa înțelegem mai bine: riscul nu depinde doar de hazard, ci de produsul tuturor celor patru factori prezentați mai sus.
In prima poza este prezentat hazardul seismic pentru bazinul panonic din care fac parte atât Timisoara cat si Budapesta.
Valoarea Timișoarei (0,20 g) e dată pe un hazard mai frecvent (225 ani), iar a Budapestei (~0,09 g) pe unul mai rar (475 ani). Dacă le-am aduce pe aceeași bază de 475 ani, ecartul real ar fi ceva mai mare.
Cu toate acestea, Figura 2 indică un risc seismic ușor mai ridicat pentru Budapesta, explicabil prin densitatea mare a construcțiilor și prin absența unor măsuri antiseismice minimale în fondul construit existent. Iarăși in Budapesta, clădirile sunt mult mai înalte decât cele din Timisoara, ceea ce le face mult mai susceptibile la colaps in cazului cutremur.
Cutremurele din 1991 din zona Banatului (Banloc, Herculane si Voiteg) au avut ca rezultat 2 morti, 30 răniți si aproximativ 11.000 de case si clădiri de mici înălțime, avariate.
Totuși, în ultimii ani fondul construit al Timișoarei a cunoscut o expansiune accelerată, dominată de blocuri de locuințe cu regim tot mai mare de înălțime. Din perspectivă inginerească, percepem o presiune crescândă asupra rigorii verificărilor tehnice și a calității proiectării — un semnal care, într-o zonă seismică activă precum Banatul, nu ar trebui ignorat. Întrebarea se adresează direct celor care poartă riscul financiar al acestor dezvoltări: au evaluat asigurătorii și băncile finanțatoare expunerea reală a unui portofoliu concentrat în clădiri înalte, în cazul unui cutremur major? Pentru că, în lipsa unei verificări de fond a calității construcțiilor finanțate și asigurate, impactul economic nu va fi suportat doar de proprietari, ci se va propaga în întregul lanț — de la asigurător la creditor.
Efectele cutremurului recent din Turcia au avut ca si cauza programe guvernamentale care au permis dezvoltatorilor și proprietarilor să plătească amenzi în loc să respecte normativele. Acolo, asiguratorii si reasiguratorii au preluat grosul pierderilor datorita unui mecanism pe care Romania nu-l are: DASK.
Degeaba tu, ca dezvoltator, finanțator și asigurător, ai o abordare similară pentru Timișoara cu cea a Budapestei, când tu dezvolți ca-n Turcia și asiguri ca-n Budapesta.
