INCDS Staţiunea Câmpulung Moldovenesc

02/09/2026

🌳O parte importantă a activității de cercetare științifică începe direct în pădure.

În cadrul activităților de monitorizare desfășurate în suprafețele permanente de cercetare, sunt realizate periodic eșantionaje atât în teren liber, cât și sub coronamentul pădurii.
Pentru recoltarea probelor se utilizează echipamente adaptate sezonului. În perioada de vară sunt folosite pâlnii colectoare, iar în timpul iernii se utilizează cilindri pentru recoltarea precipitațiilor solide.
În procesul monitorizării sunt utilizate și lizimetre, cu ajutorul cărora se recoltează soluția solului de la diferite adâncimi. Analiza acestor probe oferă informații despre procesele care au loc în sol și despre condițiile din zona de dezvoltare a rădăcinilor.
Datele obținute contribuie la înțelegerea circuitului apei în ecosistemele forestiere și la analiza relațiilor dintre precipitații, structura arboretului și regimul hidric al solului.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

📸: Andreea Ciocan

28/08/2026

26/08/2026

🌳 Pădurile României găzduiesc mai multe specii de stejar, fiecare adaptată unor condiții diferite de relief, sol și climă:

Gorunul (Quercus petraea) – specific mai ales zonei deluroase, pe soluri bine drenate.
Stejarul pedunculat (Quercus robur) – frecvent în câmpii și lunci, pe soluri cu umiditate ridicată.
Cerul (Quercus cerris) – întâlnit în zone mai calde, inclusiv pe soluri argiloase și compacte.
Gârnița (Quercus frainetto) – caracteristică sudului și vestului țării, recunoscută prin frunzele mari, adânc lobate.
Stejarul pufos (Quercus pubescens) – adaptat versanților însoriți și condițiilor de secetă, cu frunze păroase pe dos.
Stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) – întâlnit în silvostepă, adaptat unui climat mai uscat.
Stejarul roșu (Quercus rubra) – specie originară din America de Nord, introdusă în România în culturile forestiere și spațiile verzi.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

20/08/2026

Galele stejarului 🌳

Pe frunzele stejarilor apar uneori formațiuni sferice numite gale. Printre cei mai cunoscuți inductori ai acestora se află mici viespi din familia Cynipidae.
Femela depune oul în țesuturile plantei, iar dezvoltarea larvei determină modificări locale ale proceselor fiziologice și de creștere. Țesuturile stejarului se reorganizează și formează o structură care oferă larvei hrană și protecție.

Gala funcționează astfel ca un microhabitat specializat. Forma, dimensiunea și structura ei diferă în funcție de specia insectei care o induce.
Din punct de vedere chimic, multe gale de stejar sunt bogate în taninuri. Din acest motiv, ele au fost folosite timp de secole pentru obținerea cernelii ferogalice, utilizată în manuscrise și documente istorice.

La arborii maturi, majoritatea galelor foliare au un impact redus asupra stării generale a stejarului. Ele rămân însă un exemplu relevant al relațiilor dintre plante și insecte și al modului în care dezvoltarea țesuturilor vegetale poate fi redirecționată de un alt organism.

🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳

12/08/2026

🌲 Arboretumul Simeria 🌳
🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲
🎥 Video: Andreea Ciocan

05/08/2026

🌲

29/07/2026

Lilium martagon 🌺

Lilium martagon, cunoscut sub numele de crinul de pădure, este una dintre plantele spontane ușor de recunoscut prin florile roz-purpurii, presărate cu pete închise. Petalele se răsfrâng spre exterior și îi oferă forma caracteristică de „turban”.

Planta crește în păduri de fag, molidișuri, păduri de amestec, poieni și luminișuri montane, pe soluri bogate în humus. În Bucovina, crinul de pădure apare și în Obcinile Bucovinei, în habitate forestiere bine conservate.

Înflorește în lunile iunie și iulie, în funcție de altitudine și de condițiile climatice. Florile sale atrag insectele polenizatoare și contribuie la biodiversitatea pădurilor.

Prezența crinului de pădure indică adesea păduri naturale sau seminaturale cu un nivel redus de perturbare. Culegerea plantelor și degradarea habitatelor îi pot afecta populațiile.

Atunci când îl întâlnești în timpul unei drumeții, fotografiază-l și lasă-l să înflorească în locul în care crește. Protejarea plantelor sălbatice înseamnă protejarea pădurii și a vieții pe care aceasta o susține.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

Foto: Marian Trisciuc

23/07/2026

🌲 Arboretumul Hemeiuș 🌳

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

🎥 Video: Andreea Ciocan

16/07/2026

🌱 Roua cerului (Drosera rotundifolia)

La prima vedere, Drosera rotundifolia, cunoscută sub numele de roua cerului, pare o plantă fragilă. Frunzele sale rotunde sunt acoperite cu peri roșiatici și picături strălucitoare, asemănătoare celor de rouă. În realitate, aceste picături formează o capcană pentru insectele mici.

Roua-cerului trăiește în turbării și mlaștini acide, unde solul conține puține substanțe nutritive. Pentru a-și completa necesarul de azot, planta atrage, capturează și digeră insecte. Este una dintre puținele plante carnivore care cresc spontan în România.

În Bucovina, specia a fost identificată în zone precum Tinovul Românești, Tinovul Găina-Lucina, Tinovul Poiana Stampei și Tinovul Mic. Prezența sa indică un habitat bine conservat, cu umiditate constantă și intervenții umane reduse.

Florile mici și albe apar, de regulă, între lunile iunie și august. Deși are dimensiuni reduse, roua cerului are un rol important în biodiversitatea turbăriilor.

Drenarea zonelor umede, exploatarea turbei și modificarea regimului apei îi amenință habitatul. Atunci când o întâlnești în natură, admir-o fără să o atingi, să o calci sau să o culegi.

🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳

Foto: Marian Trisciuc

09/07/2026

Parcul Național Munții Rodnei 🗻

🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳

📸 Foto: Maria Teodosiu