INCDS Staţiunea Câmpulung Moldovenesc

16/09/2026

🌲🦌🌲

09/09/2026

Colegul nostru Andrei Popa, cercetător științific în cadrul INCDS „Marin Drăcea”, a fost invitat în calitate de profesor la cea de-a 36-a ediție a European Dendroecological Fieldweek (EDF 2026), desfășurată în perioada 28 august – 4 septembrie, la Bardonecchia, în Alpii Italieni.

În cadrul programului, acesta a susținut două cursuri:

✅️analiza seriilor dendrocronologice în R
✅️dendroclimatologie

De asemenea, a coordonat grupul de lucru dedicat dendroclimatologiei, alături de care a parcurs întregul flux al unei cercetări: de la alegerea sitului și colectarea probelor în teren, până la construirea cronologiei și interpretarea relației dintre factorii climatici și procesele de creștere radială a arborilor.

Timp de opt zile, participanții au urmărit, pas cu pas, toate etapele unei cercetări dendrocronologice:

✔️recoltarea probelor în teren
✔️pregătirea și măsurarea acestora
✔️datarea seriilor prin crossdating
✔️standardizarea seriilor individuale și construirea ✔️cronologiilor
✔️analiza statistică
✔️prezentarea rezultatelor de către fiecare grup de lucru

Cursurile au abordat o gamă largă de teme, de la ecologia și creșterea arborilor, la dendroclimatologie, dendroecologie, dendroarheologie, blue intensity și utilizarea izotopilor stabili din inelele anuale. Activitățile s-au desfășurat în echipe internaționale mixte, reunind cercetători și studenți din numeroase țări europene.

European Dendroecological Fieldweek este unul dintre cele mai longevive cursuri europene dedicate dendroecologiei. A fost inițiat în 1986 de Fritz Hans Schweingruber (1936–2020), pionier al dendroecologiei moderne și al anatomiei lemnului, după principiul devenit emblematic: „Bring tree-ring research to the people”.

Ediția din acest an a fost organizată de WSL – Swiss Federal Institute for Forest, Snow and Landscape Research, împreună cu Universitatea din Torino, și a oferit un cadru de lucru în care cercetarea, instruirea și colaborarea internațională s-au întâlnit direct în teren.

🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳

02/09/2026

🌳O parte importantă a activității de cercetare științifică începe direct în pădure.

În cadrul activităților de monitorizare desfășurate în suprafețele permanente de cercetare, sunt realizate periodic eșantionaje atât în teren liber, cât și sub coronamentul pădurii.
Pentru recoltarea probelor se utilizează echipamente adaptate sezonului. În perioada de vară sunt folosite pâlnii colectoare, iar în timpul iernii se utilizează cilindri pentru recoltarea precipitațiilor solide.
În procesul monitorizării sunt utilizate și lizimetre, cu ajutorul cărora se recoltează soluția solului de la diferite adâncimi. Analiza acestor probe oferă informații despre procesele care au loc în sol și despre condițiile din zona de dezvoltare a rădăcinilor.
Datele obținute contribuie la înțelegerea circuitului apei în ecosistemele forestiere și la analiza relațiilor dintre precipitații, structura arboretului și regimul hidric al solului.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

📸: Andreea Ciocan

28/08/2026

26/08/2026

🌳 Pădurile României găzduiesc mai multe specii de stejar, fiecare adaptată unor condiții diferite de relief, sol și climă:

Gorunul (Quercus petraea) – specific mai ales zonei deluroase, pe soluri bine drenate.
Stejarul pedunculat (Quercus robur) – frecvent în câmpii și lunci, pe soluri cu umiditate ridicată.
Cerul (Quercus cerris) – întâlnit în zone mai calde, inclusiv pe soluri argiloase și compacte.
Gârnița (Quercus frainetto) – caracteristică sudului și vestului țării, recunoscută prin frunzele mari, adânc lobate.
Stejarul pufos (Quercus pubescens) – adaptat versanților însoriți și condițiilor de secetă, cu frunze păroase pe dos.
Stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) – întâlnit în silvostepă, adaptat unui climat mai uscat.
Stejarul roșu (Quercus rubra) – specie originară din America de Nord, introdusă în România în culturile forestiere și spațiile verzi.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

20/08/2026

Galele stejarului 🌳

Pe frunzele stejarilor apar uneori formațiuni sferice numite gale. Printre cei mai cunoscuți inductori ai acestora se află mici viespi din familia Cynipidae.
Femela depune oul în țesuturile plantei, iar dezvoltarea larvei determină modificări locale ale proceselor fiziologice și de creștere. Țesuturile stejarului se reorganizează și formează o structură care oferă larvei hrană și protecție.

Gala funcționează astfel ca un microhabitat specializat. Forma, dimensiunea și structura ei diferă în funcție de specia insectei care o induce.
Din punct de vedere chimic, multe gale de stejar sunt bogate în taninuri. Din acest motiv, ele au fost folosite timp de secole pentru obținerea cernelii ferogalice, utilizată în manuscrise și documente istorice.

La arborii maturi, majoritatea galelor foliare au un impact redus asupra stării generale a stejarului. Ele rămân însă un exemplu relevant al relațiilor dintre plante și insecte și al modului în care dezvoltarea țesuturilor vegetale poate fi redirecționată de un alt organism.

🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳

12/08/2026

🌲 Arboretumul Simeria 🌳
🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲
🎥 Video: Andreea Ciocan

05/08/2026

🌲

29/07/2026

Lilium martagon 🌺

Lilium martagon, cunoscut sub numele de crinul de pădure, este una dintre plantele spontane ușor de recunoscut prin florile roz-purpurii, presărate cu pete închise. Petalele se răsfrâng spre exterior și îi oferă forma caracteristică de „turban”.

Planta crește în păduri de fag, molidișuri, păduri de amestec, poieni și luminișuri montane, pe soluri bogate în humus. În Bucovina, crinul de pădure apare și în Obcinile Bucovinei, în habitate forestiere bine conservate.

Înflorește în lunile iunie și iulie, în funcție de altitudine și de condițiile climatice. Florile sale atrag insectele polenizatoare și contribuie la biodiversitatea pădurilor.

Prezența crinului de pădure indică adesea păduri naturale sau seminaturale cu un nivel redus de perturbare. Culegerea plantelor și degradarea habitatelor îi pot afecta populațiile.

Atunci când îl întâlnești în timpul unei drumeții, fotografiază-l și lasă-l să înflorească în locul în care crește. Protejarea plantelor sălbatice înseamnă protejarea pădurii și a vieții pe care aceasta o susține.

🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲

Foto: Marian Trisciuc