20/09/2026
"După protestul fermierilor, văd tot mai multe postări în spațiul online și multă lume ajunge să creadă că fermierii „nu plătesc taxe și trăiesc din subvenții”.
Sunt crescător de vaci. Din asta trăiesc și mă simt dator să vă prezint și eu adevărul din spatele acestei meserii.
Dacă într-o lună avem un venit de 5.000 de lei, 2.000–3.000 de lei se pot duce numai pe hrana animalelor. Pentru că vaca produce, dar vaca și consumă. Trebuie să mănânce în fiecare zi, indiferent dacă noi avem bani sau nu.
Iar subvenția nu este un salariu pe care fermierul îl bagă în buzunar și îl cheltuie pe ce vrea.
Banii aceia se întorc, în mare parte, în fermă: în furaje, în utilaje, în reparații, în grajduri și în tot ceea ce înseamnă îngrijirea și bunăstarea animalelor.
De facturi nici nu mai spun.
Fermierul trebuie să fie mereu chibzuit. Trebuie să pună bani deoparte pentru ziua în care rămâne fără nutreț, pentru ziua în care se strică tractorul, pentru o vacă bolnavă sau pentru orice altă problemă care poate apărea.
Ferma nu poate aștepta până luna viitoare.
Și mai este ceva.
Și omul care lucrează cu salariu plătește taxe și contribuții din venitul său. Nu spun că nu plătește. Plătește.
Dar, în cazul unui salariat, o parte din ceea ce se contribuie se regăsește în drepturi și servicii de care poate beneficia: concediu de odihnă, sistemul public de pensii, iar în anumite situații și beneficii precum voucherele de vacanță.
Fermierul, în schimb, când își ia o zi liberă, vacile tot trebuie mulse.
Când este sărbătoare legală, animalele tot trebuie hrănite.
Când ar trebui să fie în concediu, ferma tot nu se oprește.
Vacile nu știu că este duminică.
Nu știu că este Crăciun.
Nu știu că stăpânul ar avea nevoie de o vacanță.
Ele trebuie îngrijite în fiecare zi.
Ciobanul poate munci luni întregi fără un venit până când vine perioada în care își vinde mieii.
Legumicultorul bagă bani și muncă din iarnă și până în primăvară, până când ajunge să culeagă primele roșii.
V-ați vedea muncind 5–6 luni, investind bani din buzunar și abia după aceea să încasați?
Asta este agricultura.
Și da, fermierii plătesc taxe și contribuții. Plătim pentru pământ, pentru casă, pentru mașină, pentru teren, pentru pășune.pentru vacă .Plătim la asociații, medicul veterinar, utilități și toate celelalte cheltuieli și obligații care vin odată cu gospodăria și activitatea agricolă.
Nu spun toate acestea ca să mă plâng.
Le spun pentru că înainte să judecăm un fermier după o postare de pe internet, ar trebui să vedem și ce se află în spatele acelei ferme.
Subvenția nu înseamnă bani găsiți gratis în buzunar.
De multe ori, banii care intră în fermă ies pe cealaltă parte pe hrană, animale, utilaje, reparații și muncă.
Iar la sfârșitul zilei, fermierul rămâne cu mâinile muncite, cu animalele îngrijite și cu speranța că va putea continua și anul următor.
Meseria asta nu este pentru oricine.
Trebuie să fii chibzuit, răbdător și să pui pe primul loc animalul, pământul sau planta, iar pentru tine să cheltuiești ce mai rămâne.
Și dacă vi se pare că fermierul are o viață prea ușoară, cine vă oprește să veniți și voi la sat?
Este loc pentru toată lumea.
Satul vă așteaptă cu brațele deschise.
Pământul vă așteaptă.
Animalele vă așteaptă.
Vaca vă așteaptă.
Veniți, munciți pământul, creșteți animale și, dacă vă încadrați în condițiile legale, luați și voi subvenții.
Dar veți descoperi un lucru pe care nicio postare de pe internet nu vi-l poate explica:
Fermierul întâi seamănă sau crește animalul și dacă dă Dumnezeu vreme bună poate și culege!
Satul nu a închis ușa nimănui.
Vă așteaptă cu brațele deschise. Doar că, odată ce intri, " devii creștin fără sărbătoare"!
Text preluat
✍️ Fermierul
