Tesseract Architecture

Website Contact the business

Tesseract Architecture ●Medical Architecture ●Commercial Architecture ●Virtualization, 3D & CGI

Continuăm seria „Vocabularul Tesseract” cu Community-Centered Design sau designul centrat pe comunitate.[abordare de pro...
15/10/2026

Continuăm seria „Vocabularul Tesseract” cu Community-Centered Design sau designul centrat pe comunitate.

[abordare de proiectare]

👉 …care pornește de la oameni, de la nevoile lor și de la relația dintre o clădire și locul în care se află.

În cazul unui spital, comunitatea are mai multe straturi. Primul îi cuprinde pe cei care folosesc direct clădirea: pacienții, familiile lor, personalul medical și toate persoanele implicate în funcționarea spitalului. Mai departe, comunitatea se extinde către cartier și oraș, către locuitorii din apropiere și către cei care folosesc spațiile și serviciile din jur.

Designul centrat pe comunitate ține cont de toate aceste niveluri și de felul în care se influențează reciproc. Pentru a înțelege nevoile oamenilor, arhitecții pot implica utilizatorii și comunitatea încă din primele etape ale proiectului, alături de cerințele medicale, de siguranță și de funcționare.

În interiorul spitalului, această abordare se poate traduce prin trasee ușor de urmat, lumină naturală, spații de joacă pentru copii și locuri de odihnă pentru pacienți, aparținători și personal.

În relația cu orașul, poate însemna spații verzi, trasee pietonale accesibile și locuri de întâlnire care conectează spitalul cu zona din jur. În funcție de context, unele dintre aceste spații pot fi rezervate utilizatorilor spitalului, iar altele pot fi deschise și comunității locale.

Pe scurt, spitalul face parte din viața orașului prin felul în care răspunde nevoilor oamenilor care îl folosesc și prin relația pe care o construiește cu comunitatea din jur.

💬 Ce termeni de arhitectură ai vrea să înțelegi mai bine? Scrie-i în comentarii și îi vom adăuga în „Vocabularul Tesseract”.

12/10/2026

🏥 Deschiderea unui spital nou într-un oraș aduce oportunități pentru comunitate, echipele medicale și, mai ales, pentru pacienți, care pot beneficia de spații moderne, adaptate nevoilor actuale.

Dar ce se întâmplă cu vechiul spital? Poate rămâne deschis, poate fi folosit în alt scop sau poate ajunge nefolosit și, în timp, abandonat.

Construcțiile consumă resurse și au un impact semnificativ asupra mediului. De aceea, înainte să decidem ce facem cu o clădire veche, merită să vedem ce poate fi păstrat, renovat sau adaptat. Răspunsul depinde de starea clădirii, de costuri și, mai ales, de nevoile comunității.

Așa cm un spital nou poate influența dezvoltarea orașului, și viitorul celui vechi este important. 💬 Am întrebat-o pe Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture, ce opțiuni există și dacă un spital vechi poate avea o a doua viață.



Conceperea orientării emoționale: scenografie și narațiune spațială la Spitalul de Copii „Marie Curie” 🇫🇷 Între 12 și 14...
09/10/2026

Conceperea orientării emoționale: scenografie și narațiune spațială la Spitalul de Copii „Marie Curie”

🇫🇷 Între 12 și 14 octombrie participăm la cea de-a opta ediție a Zilelor Arhitecturii pentru Sănătate (Journées de l’Architecture en Santé - JAS), la Menton, Franța.

Proiectul Spitalului de Copii „Marie Curie” face parte din programul acestei ediții, iar Raluca Șoaita, fondator Tesseract, îl va prezenta pe 13 octombrie, de la ora 9:40, în cadrul sesiunii „Cultura arhitecturii la nivel internațional”.

Prezentarea pornește de la una dintre întrebările care au stat la baza proiectului: cm poate spațiul dintr-un spital să contribuie la îngrijirea copiilor și să răspundă nevoilor lor, mai ales atunci când tratamentul se întinde pe perioade lungi?

Un element central al proiectului a fost scenografia, construită în jurul Arborelui Vieții. Narațiunea spațială, reperele vizuale, culoarea, lumina, textura și elementele inspirate din natură contribuie la orientare și creează un mediu mai familiar și mai ușor de înțeles.

Un alt aspect important pentru noi a fost și ceea ce am putut observa după ce spațiul a început să fie folosit. Feedbackul primit a indicat o autonomie mai mare, mai puțină anxietate și o relație mai bună cu familia și cu mediul din jur. Iar faptul că unii copii au fost reticenți să plece după încheierea tratamentului spune, poate, cel mai bine ce a însemnat acest spațiu pentru ei.

La JAS vom vorbi despre această experiență și despre felul în care scenografia, neuroarhitectura și designul emoțional pot deveni parte dintr-un mediu de îngrijire.

O parte importantă din practica de arhitectură este și ceea ce alegem să dăm mai departe. ☺️Ieri am prezentat proiectul ...
08/10/2026

O parte importantă din practica de arhitectură este și ceea ce alegem să dăm mai departe. ☺️

Ieri am prezentat proiectul „The Flower of the Mind", parte din inițiativa „Temple of Thought", unei grupe de studenți din anul III, coordonată de conf. dr. arh. Françoise Pamfil, de la Facultatea de Arhitectură a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din București, în proiectul lor „În cartier, împreună" - un proiect despre comunitate, accesibilitate, incluziune și despre cm construim, de fapt, un „împreună".

Prezentarea a pornit de la ideea inițială a proiectului și am urmărit împreună transformarea ei: de la „Temple of Thought" și conceptul „The Flower of the Mind" până la întâlnirea cu un teritoriu concret din județul Buzău, cu materialele disponibile, meșteșugul local și oamenii care au contribuit la realizarea instalației.

Am considerat important să vorbim și despre lucrurile care apar pe parcursul unui proiect și care nu pot fi întotdeauna prevăzute de la început: cm se schimbă o idee atunci când intră în contact cu realitatea, cm influențează contextul deciziile de proiectare și ce învățăm din colaborarea cu oameni din afara profesiei.

Întâlnirile cu studenții arhitecți sunt importante pentru că ne oferă ocazia să împărtășim experiența acumulată în practică, dar și să ne uităm din nou la proiectele noastre prin întrebări diferite și prin perspectiva unei generații care încă își construiește propriul mod de a privi arhitectura.

Educația face parte dintre responsabilitățile profesiei de arhitect, iar dialogul dintre școală și practică este una dintre formele prin care arhitectura poate continua să evolueze, tocmai pentru că schimbul se face în ambele direcții.

Mulțumim pentru invitație, conf. dr. arh. Françoise Pamfil, asist. dr. arh. Anca Nechita-Cioarec, drd. arh. Ruxandra Balcanu, drd. arh. Daniela Crăciunoiu!

„Temple of Thought" este un proiect inițiat de arhitectul elvețian Davide Macullo, împreună cu Florin Mindirigiu (SHAREarchitects) și María Elena Rudolf (Global Art Expert).

Proiectul prinde viață în România datorită echipei formate din Raluca Șoaita, Minodora Toma, Florin Enache, Sebastian Moldovan și Ioana Iordache.

Ce înseamnă un spital nou pentru o comunitate? 🏥În primul rând, un acces mai bun la servicii medicale și condiții mai bu...
07/10/2026

Ce înseamnă un spital nou pentru o comunitate? 🏥

În primul rând, un acces mai bun la servicii medicale și condiții mai bune pentru cei care lucrează în spital.

Mai multe paturi înseamnă că mai mulți pacienți pot fi tratați. Spațiile mai bine organizate pot face parcursul pacientului mai clar și pot susține mai bine activitatea personalului medical.

Un spital nou poate aduce tratamente și tehnologii pe care infrastructura veche nu le poate acomoda și poate răspunde mai bine unor nevoi care au crescut sau s-au schimbat în timp.

Pentru oamenii din comunitate, toate acestea se traduc în lucruri concrete: cât de ușor ajungi la tratament, cât aștepți, cât de ușor te orientezi și în ce condiții ești îngrijit.

Pentru noi, ca arhitecți, un spital înseamnă mai multe nevoi care trebuie să funcționeze împreună: ale pacientului, ale familiei și ale echipei medicale. Iar arhitectura are rolul de a le răspunde tuturor, printr-un spațiu care funcționează bine și care pune oamenii pe primul loc.



05/10/2026

💬 „Cred că, pentru noi, ca arhitecți, cel mai important este să rămânem conectați la oamenii care folosesc spațiile pe care le construim. Iar dacă vom continua să înțelegem nevoile acestor utilizatori, vom putea păstra arhitectura la scară umană, chiar și în viitor.” – Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture

De Ziua Mondială a Arhitecturii, înființată de Uniunea Internațională a Arhitecților în 1985 și marcată în fiecare an în prima zi de luni din octombrie, Raluca Șoaita, fondator Tesseract, răspunde la întrebarea: ce trebuie să păstrăm în arhitectură pentru ca viitorul să rămână cu adevărat uman?

Tehnologiile se schimbă, apar materiale noi, iar clădirile devin tot mai complexe. În același timp, spațiile pe care le proiectăm continuă să facă parte, zi de zi, din viața oamenilor, care au experiențe și moduri diferite de a le percepe și de a le parcurge.

Poate că aici se află una dintre constantele arhitecturii: indiferent cât de mult se schimbă și avansează instrumentele și posibilitățile noastre, spațiul rămâne legat de omul care îl locuiește, îl traversează sau lucrează în el.



Cum putem crea spații care funcționează bine pentru oameni și rămân relevante în timp? 🌱Luna aceasta, la invitația WeMat...
01/10/2026

Cum putem crea spații care funcționează bine pentru oameni și rămân relevante în timp? 🌱

Luna aceasta, la invitația WeMat Global, Minodora Toma, arhitect și coordonator de proiect la Tesseract, a participat la BIFE-SIM 2026, în cadrul panelului „De la proiectare la spații care susțin calitatea vieții”.

💬 Discuția, moderată de Angela Niță, Business Development Director la WEMAT Global, a pornit de la teme pe care le întâlnim constant în practica de arhitectură: wellbeing, flexibilitate, sustenabilitate, materiale, ergonomie și felul în care o clădire este folosită după ce a fost terminată.

În primul rând, pentru noi contează experiența oamenilor. În proiectele medicale, experiența pacientului, a familiei și a personalului medical trebuie să intre în procesul de proiectare încă de la început. Minodora a vorbit despre neuroarhitectură, despre relația dintre lumină, culoare, natură și starea de bine, dar și despre feedbackul pe care îl putem primi după recepția unei clădiri. Experiența de la Marie Curie, de exemplu, ne-a arătat cât de mult putem învăța din felul în care oamenii folosesc efectiv spațiile.

Un alt subiect important a fost proiectarea integrată. Într-un spital, mobilierul și echipamentele nu sunt lucruri care se adaugă la final. Ele influențează arhitectura, fluxurile și modul în care funcționează clădirea. Experiența IUBCvT ne-a arătat încă o dată cât de important este ca aceste decizii să fie luate cât mai devreme, împreună cu beneficiarul și cu specialiștii implicați.

Am vorbit și despre sustenabilitate, dincolo de etichete și de soluții „green”. Pentru noi, contează de unde vine un material, cât folosim, cât poate rezista, cm este întreținut, ce se întâmplă cu el mai departe și cât de bine se pot adapta spațiile în timp. În „The Flower of the Mind”, de exemplu, discuția despre materiale a fost legată direct de context, de resurse locale, de comunitate și de felul în care acestea pot fi integrate într-un proiect.

Sunt teme diferite, dar care au un lucru în comun: ne obligă să privim clădirea ca pe un întreg și să ne gândim la viața ei de după proiectare și recepție, dar mai ales la oamenii care o vor folosi.

Mulțumim WEMAT Global pentru invitație și tuturor participanților la panel pentru o discuție aplicată, cu perspective diferite și multe întrebări care merită explorate mai departe.



Avem un spital nou în România. 🏥La Târgu Mureș, pe 31 august, a fost recepționat Centrul Chirurgical Cardiovascular al I...
30/09/2026

Avem un spital nou în România. 🏥

La Târgu Mureș, pe 31 august, a fost recepționat Centrul Chirurgical Cardiovascular al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT).

Pentru noi este un capăt de drum: proiectarea și execuția s-au încheiat. Pentru echipa IUBCvT un nou drum abia începe, cu pregătirile pentru mutarea într-un spațiu nou. Primii pacienți sunt așteptați în noua clădire la începutul anului 2027.

IUBCvT a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai intense proiecte din birou. O clădire atât de complexă, proiectată și construită într-un interval de doi ani, a presupus un ritm accelerat, decizii rapide și coordonarea proiectării în paralel cu execuția. Pentru un arhitect, aceasta nu este niciodată situația ideală. Dar presiunea termenelor a fost echilibrată de responsabilitatea față de scopul final: realizarea unei clădiri care va susține activitatea unei echipe medicale esențiale pentru medicina din România și care va oferi șanse reale pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.

Despre ce au însemnat acești doi ani, Paula Sârbu-Florea, coordonator al proiectului IUBCvT, ne-a povestit: „Să lucrezi constant, timp de 2 ani, la un singur proiect înseamnă că, la un moment dat, proiectul devine parte din tine. Te consumă, te formează și te influențează atât profesional, cât și personal.

Pentru mine și pentru echipă a fost important ca, în momentele în care simțeam că energia scade, să ne întoarcem mereu la motivul pentru care facem acest proiect. Dincolo de termene, ședințe, revizii și șantier, beneficiarii reali ai clădirii sunt pacienții, familiile lor și echipa medicală a IUBCvT, iar uneori era suficient să citim despre activitatea institutului, despre viețile salvate acolo și despre speranța pe care medicii o redau pacienților, ca să ne reamintim de ce contează munca noastră.

Ce am reușit să realizăm în acești 2 ani reprezintă, de fapt, doar începutul. Adevărata misiune va continua în interiorul acestei clădiri, prin intervenții, recuperare, vieți salvate și prin încrederea pe care sperăm că aceste spații o vor oferi pacienților atunci când vor avea cea mai mare nevoie.

IUBCvT rămâne un proiect foarte drag nouă, nu doar prin provocările pe care le-a adus, ci mai ales prin impactul său uman. Este unul dintre acele proiecte care îți reamintește că arhitectura medicală înseamnă infrastructură pentru viață, speranță și o medicină mai bună în România.”

Acest proiect a prins viață datorită echipei: Raluca Șoiata, Paula Sârbu-Florea (project coordinator), Alexandra Ailoaia, Selena Tamba-Călin, Irina Bazac, Diana Buța, Denisa Vlad, Radu Florea (BIM manager), Ștefana Orme-Iașchevici (Stef), Floriana Bășanu, Mircea Dumitrescu, Andreea Neguțescu, Alexandru Truță.



29/09/2026

💬 Am întrebat-o pe Raluca Șoaita, fondator Tesseract, care a fost proiectul care i s-a părut cel mai provocator până acum.

Răspunsul ei nu ne-a surprins, pentru că acest proiect chiar ne-a scos din zona de confort și ne-a ajutat să învățăm și să creștem în direcții la care nu ne-am fi așteptat!



25/09/2026

„The Flower of the Mind” ne-a oferit șansa să descoperim un sit nou într-un timp foarte scurt și să înțelegem contextul local în care lucrăm, cu sprijinul oamenilor care ni s-au alăturat. A fost, în același timp, o experiență din care am învățat multe despre noi, despre echipă și despre felul în care lucrăm împreună.

💬 Fiecare dintre oamenii implicați a venit cu propria perspectivă și cu propria relație vis-a-vis de proiect. Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture, Florin Enache, fondator Plaiul Bâscilor, Better și reprezentant ETEX, Sebastian Moldovan, artist reprezentat de GAEP, și Nicu Scutaru, membru al Asociației Ținutul Buzăului, ne-au povestit cm au trăit proiectul „The Flower of the Mind”, parte din inițiativa „Temple of Thought”.

„Temple of Thought” este un proiect inițiat de arhitectul elvețian Davide Macullo (Davide Macullo Architects), împreună cu Florin Mindirigiu (SHAREarchitects) și María Elena Rudolf (Global Art Expert). Fondazione RossArte

Proiectul prinde viață în România datorită echipei formate din Raluca Șoaita, Minodora Toma, Florin Enache, Sebastian Moldovan și Ioana Iordache.

Parteneri strategici: GAEP, , Plaiul Bâscilor, Uniunea Arhitectilor din Romania, Asociația Ținutul Buzăului, Muzeul Chihlimbarului Colți, Alunis Art Center, SHAREarchitects

Parteneri media: Radio România Actualităţi
Parteneri principali: ABB, Etex Group, EQUITONE Facade
Parteneri secundari: WeMat

🎥 Cristi Staicu



Address

Bucharest

Opening Hours

Monday 09:00 - 18:00
Tuesday 09:00 - 18:00
Wednesday 09:00 - 18:00
Thursday 09:00 - 18:00
Friday 09:00 - 18:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Tesseract Architecture posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Tesseract Architecture:

Shortcuts

Share