https://www.tesseract-architecture.com/

Tesseract Architecture, Bucharest (2026)

01/06/2026

🗓️ Anul trecut, pe 1 iunie, am lansat la Scena Arca, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la Romexpo, volumul „Conexiunile arhitecturii care vindecă. Spitalul de copii construit de Dăruiește Viață”. Cartea este scrisă de Raluca Șoaita și Ana Maria Pătroi, cu o prefață de Augustin Ioan și a apărut la Editura Humanitas.

Cartea prezintă prima etapă a construirii noului spital pentru copiii cu boli grave de la Marie Curie și urmărește procesul complex din spatele unui proiect realizat împreună cu o comunitate. Volumul „Conexiunile arhitecturii care vindecă” vorbește despre cercetare, despre șantier, despre colaborare și despre modul în care arhitectura poate influența experiența vindecării.

📖 Pentru noi, această carte a fost și o ocazie de a începe o discuție despre cm ar trebui proiectate spitalele din România: cu mai multă atenție la oameni, la personalul medical, la familii și la impactul pe care spațiul îl are asupra tuturor.

După un an de la lansare, proiectul și experiența acumulată ne confirmă că și în România putem construi spitale la standarde foarte ridicate, atunci când proiectarea pornește de la oameni, cercetare și colaborare între toate echipele implicate.

Continuăm să credem că arhitectura poate sprijini procesul de vindecare și că spitalele ar trebui gândite ca spații pentru oameni.

28/05/2026

Cum abordăm proiectele la Tesseract?

🔎 Ne concentrăm pe design care pune comunitatea în centru (community-centered design). Adică începem întotdeauna cu oamenii și comunitatea care va folosi spațiul. Înainte să proiectăm, încercăm să înțelegem cine sunt beneficiarii, ce nevoi au și cm le putem face experiența mai bună prin arhitectură.

De aceea, colaborăm cu experți din mai multe domenii (psihologi, antropologi, sociologi, personal medical), dar și cu pacienții și familiile lor. Din aceste discuții și studii se formează ideea proiectului și direcțiile care vor ghida tot procesul de proiectare.

Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract, a vorbit despre această abordare și despre felul în care am aplicat-o în proiectele Spitalului Marie Curie și Campusului Medical, în cadrul evenimentului organizat ieri de Gerflor Romania.

Astăzi, spitalele sunt gândite să fie mai mult decât clădiri medicale. Ele devin locuri care afectează direct starea pacienților, modul în care lucrează echipele medicale și legătura oamenilor cu procesul de vindecare.

Lumina, materialele, culorile, acustica sau modul în care este organizat spațiul pot reduce stresul, pot crește confortul și pot face experiența în spital mai plăcută și mai umană.

Evaluăm constant proiectele și după ce sunt folosite, ca să înțelegem ce merge bine și unde putem face proiectele mai bune pe viitor.

Mulțumim pentru invitație. 🫶

27/05/2026

📃 Ce este certificatul de urbanism?

La o nouă sesiune Tess Talks în birou, am discutat cu colega noastră, Denisa Vlad, despre acest document esențial pentru oricine intenționează să construiască și vrea să înțeleagă ce este posibil pe un teren sau într-o clădire.

👉 În relația cu autoritățile, primul pas înainte de orice proiect este obținerea certificatului de urbanism (C.U.).

Denisa ne-a explicat, cu exemple practice, ce înseamnă acest document, de ce și când este necesar, cine îl solicită, cine îl emite, cm se obține, cm se citește și cm folosim informațiile pe care le conține.

Pe scurt, certificatul de urbanism este documentul care ne spune ce putem face pe un teren sau cu o clădire, în ce condiții și ce pași trebuie urmați în continuare.

Obținerea lui este primul pas în procesul de autorizare și unul dintre cele mai importante documente pe care le consultăm la începutul fiecărui proiect.

Una dintre marile provocări ale profesiei de arhitect rămâne birocrația din jurul documentației necesare pentru construire. Un proces mai simplu și mai clar ar însemna mai puțin timp pierdut, mai puțină energie consumată și mai multă atenție pentru ceea ce contează cu adevărat: proiectarea unor spații mai bune, pentru oameni.

25/05/2026

💬 Am discutat cu Radu Florea, arhitect și BIM Manager, cine sunt utilizatorii BIM.

Ori de câte ori se proiectează o clădire, fiecare participant are ceva de câștigat din utilizarea acestui sistem, fie că este beneficiar, proiectant sau executant.

Beneficiarul obține un proiect de calitate mai bună atunci când se folosește BIM.

👉 Pentru arhitect, BIM aduce claritate și coerență în procesul de proiectare. Conflictele între specialități pot fi depistate din timp, iar coordonarea echipei devine o experiență mult mai fluidă.

👉 Constructorul are la dispoziție un proiect bine pus la punct și liste de materiale generate direct din model. În acest fel, poate urmări cu ușurință evoluția lucrărilor și gestionarea costurilor.
____________________

arhitectura, echipa tesseract, tesseract architecture, arhitectură pentru oameni, arhitectură medicală, arhitect spital

20/05/2026

Dacă ar trebui să schimbăm un singur principiu al infrastructurii medicale din România chiar acum, am pune accent pe experiența pacientului în spital.

În arhitectura medicală, acest principiu se numește „patient journey” și se referă la modul în care pacientul trece prin spital, de la intrare, triaj, diagnostic, tratament și recuperare până la externare.

Multe lucruri ar fi mai ușor de rezolvat dacă planificarea ar începe de la această experiență completă a omului care ajunge la spital.

Când proiectăm urmând acest parcurs, beneficiile apar imediat: orientare mai ușoară, timpi de așteptare mai mici și o experiență mai puțin stresantă pentru pacienți și familiile lor.

În același timp, se îmbunătățește și felul în care echipele medicale lucrează. Spațiile sunt mai bine organizate, procesele sunt mai fluide, iar mediul construit ajută mai mult munca medicilor.

În fond, vorbim despre spitale gândite mai atent și cu grijă pentru oamenii care le folosesc zi de zi, fie ei pacienți, aparținători sau personal medical. Arhitectura și spațiile, după cm arată neuroștiința, pot ajuta la vindecare, pot crește anxietatea pacientului sau pot crea un mediu care îl liniștește.

Vindecarea începe înainte de prima consultație, din felul în care te întâmpină spațiul. Spitalele trebuie construite astfel încât să faciliteze acest lucru.

Citește interviul cu Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract, la link-ul din primul comentariu. 🔗

19/05/2026

💬 Limbajul arhitectural poate fi greu de înțeles pentru cei care nu lucrează în domeniu, iar cel din arhitectura medicală poate părea uneori și mai străin.

La birou vorbim des despre concepte, idei și teorii de arhitectură, dar când vorbim cu publicul larg, vedem cât de greu este să ne facem înțeleși și cât de important este să explicăm mai clar și mai simplu munca noastră.

De aceea, începem o nouă serie de postări: Vocabularul Tesseract. 📖

Vom lua termeni pe care îi folosim des în arhitectura medicală și în munca de zi cu zi și îi vom explica pe înțelesul tuturor, prin perspectiva Tesseract și prin felul în care îi înțelegem noi în birou.

Începem cu un termen esențial: „brief-ul de proiect”. Este începutul oricărui proiect și documentul care spune ce trebuie să facă o clădire, pentru cine și în ce condiții. Poate fi numit și „temă de proiectare”.

Dacă există termeni din arhitectură pe care ai vrea să-i înțelegi mai bine, lasă-i în comentarii și îi adăugăm în vocabularul nostru.

18/05/2026

„Și dacă nu participăm și nu suntem noi cei care facem schimbarea, atunci cine să o facă?”

Pe 13 mai 2026, Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract Architecture, și-a anunțat candidatura la președinția Ordinului Arhitecților din România. Ea propune o viziune de reformare și consolidare a rolului instituției față de profesia de arhitect și față de societate.

💬 „Fac acest pas cu responsabilitate și, totodată, cu încrederea că Ordinul Arhitecților din România poate deveni o instituție ancorată în viitorul profesiei de arhitect, care să faciliteze dialogul între arhitecții din mediul privat, din administrație și, totodată, din mediul academic și de cercetare.

Cred că arhitectura este centrul conversației despre felul în care se dezvoltă România, ca act cultural, social, dar mai ales strategic.” - arh. Raluca Șoaita

Suntem mândri la Tesseract că Raluca a luat această decizie. Ne inspiră zilnic și ne arată că atunci când lucrurile nu se schimbă, este important să ne adunăm vocile și să le schimbăm noi.

Tesseract a deschis drumuri în arhitectura medicală și a contribuit la dezvoltarea acestei nișe. Facem cercetare și inovăm, de la folosirea BIM încă de la începuturi până la utilizarea AI în procesele interne, prin Tess. Suntem o echipă tânără și unită, parteneri de încredere și am contribuit la schimbări în politicile publice. Umanizarea spitalelor nu mai este opțională - a devenit un criteriu obligatoriu în ghidurile de finanțare europene. Toate aceste realizări sunt ghidate de viziunea Ralucăi și de modul în care ne-a insuflat pasiunea pentru arhitectură și pentru meseria de arhitect.

O susținem cu încredere în această candidatură și știm că, în rolul de președinte al Ordinului Arhitecților din România, va aduce arhitectura în prim-plan printr-o politică națională actualizată, va inspira un OAR deschis, conectat la realitatea profesiei, care să reprezinte nevoile tuturor celor implicați în arhitectură și să asigure că toate vocile sunt auzite în organizația din care facem parte.

17/05/2026

Săptămâna aceasta am participat la INNOCONSTRUCT 2026 și am discutat despre cm se schimbă domeniul construcțiilor și încotro se îndreaptă profesia noastră.

👉 Radu Florea, BIM Manager la Tesseract, a prezentat proiectul Spitalului Marie Curie și felul în care folosim BIM pentru a anticipa problemele și a evita erorile încă din faza de proiectare.

👉 Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract, a participat la o masă rotundă dedicată construcțiilor medicale și provocărilor din acest domeniu.

Dincolo de prezentări și exemple concrete, am plecat cu câteva idei importante, care ne-au arătat că multe dintre direcțiile despre care se vorbește astăzi fac deja parte din modul nostru de lucru.

- BIM devine tot mai important, mai ales în proiecte complexe, cm sunt spitalele. Ne ajută să vedem problemele înainte să apară pe șantier, să reducem greșelile și costurile, să coordonăm mai bine toate specialitățile și să luăm decizii mai bune chiar din faza de proiectare.
- O clădire trebuie gândită pe termen lung, pe tot parcursul vieții sale, de la proiectare și construcție, până după șantier, la utilizare și întreținere, ba chiar și la schimbările pe care le poate avea în viitor. Așa cm am spus mereu, costurile reale ale unei clădiri se văd după tăierea panglicii.

În același timp, discuțiile de la INNOCONSTRUCT ne-au arătat că domeniul începe să folosească tot mai mult AI, BIM și procese digitale. Totuși, implementarea este încă inegală și fragmentată, fiecare birou adoptându-le în ritmul său, iar multe lucruri se lovesc încă de proceduri administrative greoaie. Pe scurt, încercăm să lucrăm digital, ca industrie, dar „dosarul cu șină” încă nu a dispărut.

Un alt lucru important discutat a fost sustenabilitatea, pornind de la impactul major pe care industria construcțiilor îl are asupra mediului, atât prin emisiile generate, cât și prin cantitatea mare de deșeuri rezultate. Soluțiile sustenabile pot presupune costuri mai mari la început, dar, pe termen lung, sunt adesea mai eficiente și mai avantajoase. De aceea, performanța și sustenabilitatea trebuie gândite încă din faza de proiectare și de bugetare.

Pentru noi, participarea la astfel de conferințe este o ocazie să ne punem întrebări, să vedem unde se îndreaptă profesia și să ne asigurăm că proiectăm în pas cu schimbările care contează.

____________________

13/05/2026

🏥 În arhitectura medicală, principiul „măsoară de două ori, taie o singură dată” contează mai mult ca oricând.

Noi credem că investiția în proiectarea unui spital ajută la reducerea costurilor operaționale și a erorilor pe termen lung. Ce pare o economie la început, când se taie din bugetul de proiectare, poate ajunge să fie o greșeală scumpă pentru o clădire care trebuie să funcționeze 50 de ani.

Investiția în sănătate înseamnă să gândim sistemic și să privim imaginea de ansamblu pe termen lung, nu punctual, fragmentat și doar pentru ziua de azi. Pentru un spital, cele mai mari cheltuieli apar în timpul funcționării, nu la construcție.

De aceea, deciziile luate în proiectare influențează direct consumul de energie, organizarea activităților medicale, eficiența echipamentelor, dimensiunea spațiilor și capacitatea clădirii de a integra tehnologii noi. O proiectare atentă reduce costurile de funcționare, face întreținerea mai simplă și previne reparațiile costisitoare ulterior.

👉 Când proiectăm spitale astfel, obținem spații adaptate fiecărei zone, infrastructură tehnică bine organizată, trasee clare și flexibilitate pentru schimbări viitoare. Dacă folosim instrumente digitale cm e BIM și colaborăm cu alți specialiști încă din faza de proiectare, reducem riscul de conflicte tehnice care, dacă apar pe șantier, pot întârzia proiectul și pot aduce costuri suplimentare.

Pe scurt, investiția în proiectare este o formă de prevenție, nu o cheltuială în plus. Așa ne asigurăm că spitalul va funcționa eficient, sustenabil și în siguranță.

Citește mai multe despre cm se pot proiecta spitale eficiente în interviul cu Raluca Șoaita, fondator Tesseract. Link în primul comentariu.

____________________

11/05/2026

🗓️ Săptămâna aceasta suntem la INNOCONSTRUCT 2026, într-un moment în care modul în care proiectăm începe să se schimbe.

Odată cu noul cadru legislativ (CATUC - Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor), care va aduce mai multă responsabilitate pentru toți actorii implicați, accentul se pune pe deciziile luate încă din faza de proiectare, cu impact asupra costurilor, performanței și modului în care clădirile funcționează pe termen lung. Conferința INNOCONSTRUCT invită la un dialog care să răspundă măcar la o parte dintre întrebările legate de aceste schimbări.

Radu Florea, BIM Manager la Tesseract, va participa pe 14 mai la panelul despre sustenabilitate și circularitate, unde va vorbi despre BIM ca instrument de lucru.

Dincolo de a fi un buzzword sau un termen la modă, pentru noi, BIM este modul prin care:

👉 înțelegem mai bine proiectele,
👉 coordonăm eficient echipele,
👉 anticipăm problemele înainte să apară.

Raluca Şoaita, fondator Tesseract, va participa pe 15 mai la masa rotundă „Construcții în domeniul sănătății”, moderată de Angela Niță de la WEMAT, unde se vor discuta standardele de calitate și siguranță în arhitectura medicală.

Pe măsură ce responsabilitatea crește, rolul arhitectului devine mai complex: lucrăm mai integrat, colaborăm mai strâns cu toate specialitățile și vedem proiectele ca sisteme, nu doar ca obiecte. Instrumentele și procesele pe care le folosim fac diferența.

Tesseract Architecture

01/06/2026

28/05/2026

27/05/2026

25/05/2026

20/05/2026

19/05/2026

18/05/2026

17/05/2026

13/05/2026

11/05/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category